Republica Moldova ar putea ieși din starea de urgență energetică mult mai devreme decât termenul de 60 de zile aprobat recent de Parlament. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a oferit detalii optimiste privind restabilirea infrastructurii critice, condiționând ridicarea restricțiilor de succesul lucrărilor de reparație la linia de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești. Această arteră vitală a fost scoasă din funcțiune în urma atacurilor cu drone asupra nodurilor energetice din Ucraina, lăsând temporar țara fără principala sursă de import din România.
Conform planului transmis de partenerii ucraineni, procesul de reabilitare a liniei de 400 kV ar trebui să dureze aproximativ șapte zile. Echipele de intervenție sunt deja pe teren, iar dacă nu vor apărea noi incidente de securitate sau impedimente tehnice majore, linia ar putea fi repusă sub tensiune până la începutul lunii aprilie 2026. „Lucrările au început, iar obiectivul nostru este restabilirea fluxului principal de energie cât mai rapid posibil”, a declarat ministrul Junghietu.
Deși ultimele 24 de ore au fost stabile, autoritățile avertizează că sistemul rămâne extrem de vulnerabil, în special în orele de vârf de consum. Dependența de rutele de transport care tranzitează zonele de conflict din Ucraina și capacitățile limitate de import pe liniile alternative de 110 kV mențin riscul unor deconectări controlate. Junghietu a subliniat că absența întreruperilor imediate nu garantează siguranța totală, sistemul funcționând la parametri de avarie pentru a acoperi necesarul intern din resurse locale.
O noutate importantă în discursul oficial este posibilitatea ca Republica Moldova să solicite despăgubiri Federației Ruse pentru prejudiciile aduse securității energetice naționale. Ministrul Energiei a menționat că, după stabilizarea situației și evaluarea exactă a pierderilor economice cauzate de distrugerea infrastructurii de interconectare, Guvernul ar putea înainta o „notă de plată” simbolică sau juridică pentru daunele provocate indirect prin bombardamentele asupra Ucrainei.
Pe termen lung, strategia Chișinăului se concentrează pe reducerea drastică a dependenței de importurile vulnerabile. Aceasta implică nu doar finalizarea liniilor de interconectare directă cu România (precum Vulcănești-Chișinău), ci și stimularea producției locale de energie. „Trebuie să creștem gradul de independență prin dezvoltarea capacităților interne”, a reiterat oficialul, indicând faptul că actuala criză servește drept un catalizator pentru investiții masive în sectorul regenerabilelor și al cogenerării.
Reamintim că starea de urgență a fost votată de 72 de deputați pe 24 martie, la o zi după ce importurile din România prin linia Isaccea-Vulcănești au scăzut la zero. Deși momentan consumul este acoperit din surse interne și importuri pe rute de joasă tensiune, stabilitatea pe termen scurt depinde de respectarea calendarului de reparații în Ucraina. Primele zile ale lunii aprilie vor fi decisive pentru a vedea dacă Republica Moldova poate reveni la un regim de funcționare normal sau va rămâne sub protecția regimului de urgență.