Tensiunile politice dintre autoritățile centrale ale Republicii Moldova și autonomia găgăuză au intrat într-o nouă fază de blocaj juridic. Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a atacat oficial în instanță deciziile recente ale Adunării Populare a Găgăuziei (APG) privind organizarea scrutinului regional. Mărul discordiei îl reprezintă atât data stabilită pentru alegerile în legislativul local, cât și modul în care a fost constituit organul care urmează să supravegheze procesul electoral, generând o dispută constituțională de proporții.
Cancelaria de Stat își fundamentează contestația pe ideea că actele adoptate la Comrat contravin flagrant Constituției și legislației naționale. Instituția subliniază că Adunarea Populară și-a depășit competențele legale, ignorând ierarhia actelor normative. În viziunea Chișinăului, orice proces electoral desfășurat pe teritoriul Republicii Moldova trebuie să se subordoneze Codului Electoral național, care este singurul instrument legal ce garantează legitimitatea votului și a instituțiilor rezultate.
Punctul central al disputei terminologice și juridice vizează însăși denumirea și structura organului electoral. În timp ce APG insistă pe crearea unei „Comisii Electorale Centrale” (CEC) a Găgăuziei, legislația națională actualizată prevede clar existența unui „Consiliu Electoral al Găgăuziei”. Diferența nu este doar de nume, ci de subordonare: un Consiliu face parte din structura ierarhică a CEC de la Chișinău, în timp ce o Comisie proprie ar sugera o independență electorală pe care codul actual nu o mai recunoaște.
Pe data de 17 martie, deputații de la Comrat au ignorat avertismentele și au aprobat componența propriei structuri electorale, fixând data alegerilor pentru Adunarea Populară pe 21 iunie 2026. Reacția sistemului judiciar a fost promptă: Curtea Supremă de Justiție a suspendat deja hotărârea APG, considerând termenul de „CEC Găgăuzia” ca fiind ilegal. Această suspendare pune sub semnul întrebării întreaga pregătire a scrutinului, riscând să lase autonomia fără un legislativ legitim după expirarea mandatelor actuale.
Ofensiva juridică a Chișinăului este susținută și de Ministerul Justiției, care s-a adresat Curții Constituționale pentru a verifica dacă Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei mai este în concordanță cu normele actuale. Sunt vizate în special atribuțiile bașcanului și dreptul Adunării Populare de a-și forma propriile organe de control fără avizul centrului. De cealaltă parte, deputații găgăuzi refuză orice compromis, insistând că autonomia are dreptul suveran de a-și organiza alegerile conform legislației locale, veche de decenii.
În concluzie, Republica Moldova se află în fața unui impas administrativ care ar putea duce la anularea sau amânarea scrutinului din 21 iunie. Dacă părțile nu vor găsi o cale de mediere, Găgăuzia riscă să intre într-o criză de reprezentare, în timp ce relația dintre Chișinău și Comrat devine tot mai tensionată în contextul geopolitic actual. Următoarele săptămâni vor fi decisive, pe măsură ce instanțele vor trebui să dea un verdict final asupra ierarhiei legilor într-un stat unitar care oferă autonomie largă unei regiuni.