Soarta a peste 800 de lăcașuri de cult cu statut de monument istoric atârnă de o decizie finală a Curții Supreme de Justiție, după ce contractele de folosință gratuită către Mitropolia Moldovei au fost anulate. Aceste acorduri, semnate în anii 2003 și 2008, ofereau bisericilor dreptul de utilizare pe termen nelimitat, însă magistrații au constatat că procedurile legale de transmitere a patrimoniului au fost încălcate.
Hotărârea Curții de Apel Chișinău a stabilit că transferul în bloc al edificiilor religioase, realizat în perioada guvernării comuniste, nu a respectat normele legislative privind gestionarea monumentelor incluse în Registrul Național. Deși decizia este executorie, aceasta a fost atacată cu recurs, lăsând comunitățile religioase și autoritățile într-o stare de incertitudine până la verdictul definitiv al instanței supreme.
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a recunoscut deschis că instituția pe care o conduce nu are capacitatea administrativă de a gestiona direct un număr atât de mare de edificii. Oficialul a sugerat că soluția ideală ar fi ca aceste biserici să rămână în folosința comunităților locale, însă sub o formă juridică nouă, care să respecte legislația actuală și să asigure protejarea patrimoniului.
În spațiul public se discută tot mai intens varianta ca edificiile să fie transmise în folosință individuală parohiilor, oferind comunităților libertatea de a alege afilierea confesională. Această schimbare ar permite localnicilor să decidă dacă doresc să aparțină de Mitropolia Moldovei sau de Mitropolia Basarabiei, punând capăt monopolului instituit în urmă cu două decenii prin contractele de grup.
Reacțiile actorilor vizați sunt împărțite: în timp ce Mitropolia Moldovei preferă să aștepte decizia finală a CSJ fără a face comentarii ample, Mitropolia Basarabiei salută hotărârea ca pe o reparare a unei nedreptăți istorice. De cealaltă parte, unii politicieni de opoziție acuză statul de imixtiune în treburile bisericești, susținând că astfel de manevre ar avea o substrat politic.
Dincolo de miza religioasă sau politică, experții în patrimoniu subliniază că prioritatea absolută trebuie să rămână conservarea acestor monumente istorice. Viitoarele contracte ar trebui încheiate individual cu fiecare parohie, impunând reguli stricte de restaurare și monitorizare, pentru a preveni orice intervenție care ar putea degrada valoarea culturală și istorică a lăcașurilor de cult.