Republica Moldova continuă să mențină unul dintre cele mai relaxate regimuri fiscale din Europa în ceea ce privește impozitarea persoanelor fizice, situându-se la polul opus față de giganții economici din Vest. Potrivit unei analize recente realizate de Euronews pentru anul 2026, țara noastră ocupă locul 33 din 35 în clasamentul cotelor maxime de impozitare. În timp ce cetățenii din statele nordice contribuie cu mai mult de jumătate din venituri la bugetul de stat, moldovenii beneficiază de o presiune fiscală semnificativ mai redusă.
Cota maximă de impozitare în Republica Moldova este stabilită la 12%, un nivel care ne plasează mult sub media europeană de 38,5%. Singurele țări din regiune care aplică taxe și mai mici sunt România și Bulgaria, ambele având o cotă fixă de 10%. În comparație, vecinii noștri din Ucraina și Georgia aplică procente de 19,5%, respectiv 20%, semn că modelul est-european mizează în continuare pe cote reduse pentru a stimula economia și a atrage investiții.
Contrastul este izbitor atunci când privim spre Europa de Vest și țările nordice, unde echitatea socială este susținută prin impozite ce variază între 45% și 60%. Danemarca conduce acest clasament cu o cotă record de 60,5%, după ce a introdus recent un nou prag pentru veniturile foarte mari. Aceste diferențe regionale majore subliniază două viziuni politice diferite: statul asistențial extins din Vest versus modelul de impozitare redusă preferat de economiile în curs de dezvoltare din Est.
Tendințele fiscale la nivel european nu sunt însă statice, multe guverne ajustându-și politicile pentru a răspunde provocărilor economice actuale. În ultimul an, Estonia a majorat impozitul unic de la 22% la 24%, iar Slovacia a ridicat pragul maxim la 35% prin introducerea unor noi tranșe de impozitare. La polul opus, Finlanda a ales să relaxeze povara fiscală, reducând cota maximă de la 51,5% la 45%, demonstrând că strategiile de colectare sunt într-o continuă dinamică.
În ciuda cotelor mici din Est, dezbaterea privind echitatea fiscală rămâne una tensionată la nivelul întregului continent. Datele din 2025 arată că percepția publică este marcată de scepticism: doar un cetățean european din cinci consideră că taxele sunt plătite proporțional cu averea deținută. Mai mult de jumătate dintre respondenți cred că sistemele actuale reușesc doar parțial să asigure o distribuție corectă a poverii fiscale, indiferent de cât de mari sau mici sunt cotele afișate.
Pentru Republica Moldova, menținerea unei cote de 12% reprezintă un avantaj competitiv în atragerea forței de muncă calificate, dar ridică și provocări privind finanțarea serviciilor publice. Turcia, de exemplu, a început să se distanțeze de modelul estic, adoptând o cotă de 41%, mai apropiată de standardele Uniunii Europene. Rămâne de văzut dacă parcursul european al Chișinăului va aduce, în anii următori, o aliniere a politicilor fiscale la mediile ridicate practicate de statele din Occident.